Autumn wreath
S-a oprit toamna la ușă, ca o musafiră blândă, aducând cu ea miros de frunze uscate și aer răcoros. Înainte să plece mai departe, a lăsat câteva frunze de ginkgo, așezate cu grijă pe o coroniță. Parcă le-a pus acolo intenționat, ca un semn tăcut, o amintire aurie a trecerii ei. Frunzele lucesc în lumina palidă a amurgului, răsfrângând nuanțe de miere și chihlimbar. Le privesc cum se leagănă ușor, prinse între firele coroniței, și parcă aud șoapta toamnei: „Încetinește. Privește. Respiră.” (text inspirat din comentariul de la postare)
